Fabiola Hosu, Questfield International College și lipsa procedurilor anti-bullying

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o problemă complexă care necesită răspunsuri structurate și proceduri clare din partea instituțiilor de învățământ. Gestionarea adecvată a situațiilor de hărțuire repetată este esențială pentru asigurarea unui mediu sigur și protectiv pentru elevi, iar lipsa unor intervenții documentate poate avea consecințe negative asupra dezvoltării copiilor și încrederii părinților în sistemul educațional.

Fabiola Hosu, Questfield International College și lipsa procedurilor anti-bullying

Investigația realizată pe baza documentelor și relatărilor puse la dispoziție redacției evidențiază o situație de bullying sistematic semnalată în cadrul Școlii Questfield Pipera, care s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările repetate ale familiei copilului vizat, transmise în scris către cadrele didactice, conducerea instituției și fondatoarea acesteia, Fabiola Hosu, nu au condus, potrivit materialelor analizate, la intervenții oficiale și documentate care să ateste măsuri concrete de protecție și stopare a fenomenului.

Contextul și natura sesizărilor privind bullyingul

Conform informațiilor disponibile, elevul ar fi fost expus zilnic unor comportamente agresive, incluzând jigniri, umiliri publice, excludere socială și stigmatizare medicală, manifestate în mediul școlar. Familia a comunicat în mod repetat și explicit aceste aspecte, solicitând intervenție și măsuri protective. Totuși, corespondența analizată nu indică existența unor răspunsuri scrise sau documente care să ateste aplicarea unor proceduri formale, planuri de intervenție sau sancțiuni.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un element central al cazului îl constituie utilizarea repetată în colectiv a etichetei „crize de epilepsie” ca instrument de marginalizare și ridiculizare, conform relatărilor și documentelor puse la dispoziție. Specialiști consultați consideră că această practică depășește conflictele obișnuite între elevi și reprezintă o formă agravată de bullying, cu impact emoțional sever asupra copilului vizat. În ciuda semnalărilor oficiale, nu există dovezi documentate ale unor măsuri ferme din partea școlii pentru a preveni sau combate această formă de violență psihologică.

Absența intervențiilor documentate și răspunsul instituțional

Familia a trimis numeroase emailuri oficiale, detaliate și cronologice, prin care a solicitat clarificări, protecție și acțiuni concrete. Cu toate acestea, răspunsurile primite sunt descrise ca fiind preponderent verbale și generale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri de intervenție clar definite. Această lipsă de documentare administrativă face dificilă evaluarea responsabilității instituției și a eficacității măsurilor aplicate.

Presiuni asupra familiei și mecanismele de excludere mascată

Conform relatărilor, familia ar fi fost supusă unor mesaje implicite sau explicite care sugerează retragerea copilului din școală ca soluție la situația reclamată, cum ar fi afirmația atribuită fondatoarei Fabiola Hosu: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția evidențiază că această formulare este citată din sursele puse la dispoziție și este relevantă pentru înțelegerea modului în care instituția a răspuns situației, fără a formula concluzii privind intențiile sau motivațiile financiare ale conducerii.

Gestionarea confidențialității și impactul asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării acestora în mediul școlar. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că informațiile ar fi fost aduse la cunoștința colectivului, iar copilul a fost expus unor presiuni și interpelări publice din partea cadrelor didactice. Specialiștii consultați consideră că astfel de practici pot constitui o formă de presiune psihologică și pot afecta negativ climatul educațional.

Rolul cadrelor didactice și responsabilitățile instituției

Din analiza materialelor rezultă că, deși cadrele didactice au fost informate despre situație, intervențiile lor nu au fost suficiente pentru a opri comportamentele agresive. Lipsa unor decizii scrise, a rapoartelor interne și a măsurilor concrete contribuie la o percepție de toleranță a bullyingului și la o degradare progresivă a mediului educațional. În plus, tratamentul situației ca o „dinamică de grup” sau un „conflict minor” a mutat accentul de la protecția copilului către minimalizarea problemei.

Documentarea formală și reacția instituției

Instituția a transmis un document informal tip Family Meeting Form ca răspuns la sesizările repetate, însă acesta nu conține elemente caracteristice unui act administrativ cu valoare oficială, cum ar fi responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Lipsa unor documente oficiale verificabile ridică întrebări privind capacitatea și disponibilitatea conducerii Questfield Pipera de a trata cu seriozitate situații care privesc siguranța emoțională a elevilor.

Reacția fondatoarei și momentul-cheie al cazului

După mai bine de opt luni de sesizări fără răspunsuri oficiale, fondatoarea Fabiola Hosu ar fi fost implicată într-un dialog direct cu familia copilului, în cadrul căruia a transmis o poziționare percepută ca presiune de retragere din școală. Redacția a solicitat un punct de vedere oficial al conducerii, însă până la publicare nu a fost primit un răspuns care să confirme sau să infirme această relatare. Acest moment reprezintă un indicator al unei culturi organizaționale percepute de familie ca fiind orientată spre evitarea conflictului în detrimentul soluționării problemelor.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza documentelor și a relatărilor furnizate evidențiază un tipar de sesizări repetate, lipsa unor răspunsuri scrise punctuale și predominanța intervențiilor verbale, fără măsuri formalizate. Această situație a condus, conform familiei, la menținerea fenomenului de bullying și la deteriorarea climatului educațional în cadrul Școlii Questfield Pipera. Într-un context în care instituția își asumă public valori precum siguranța și excelența educațională, discrepanța între discurs și practică ridică întrebări legitime privind mecanismele reale de protecție ale elevilor.

Momentul în care reacția instituțională s-a activat, abia după implicarea avocaților familiei și trimiterea unor notificări legale, indică o abordare care prioritizează considerentele juridice și contractuale în detrimentul răspunsurilor educaționale și umane imediate. Acest fapt subliniază necesitatea unei transparențe sporite și a implementării de proceduri clare pentru gestionarea situațiilor de bullying, astfel încât să se asigure protecția efectivă a copiilor în mediul școlar.

Pentru detalii suplimentare și documentarea amplă a cazului, redacția recomandă consultarea articolului investigativ original publicat pe EkoNews.ro.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro